Patru zile in caiac prin Delta Dunarii – Episodul 2
Iunie 20, 2014 in Caiac, Delta Dunarii
Dupa o cina copioasa, un timp de calitate petrecut alaturi de oameni deosebiti si o noapte fara incidente, dimineata ne-am trezit in sunete de pasari, zgomot de fond generat de catre cohortele de brotaci si un rasarit fantastic. Ce poate fi mai frumos de atat?
Cam asa ceva se vedea din usa cortului pe care l-am impartit cu Dan pe toata durata expeditiei:
Prefer sa-i spun “The morning view :)”:
Servim micul dejun si sunt primul care lanseaza caiacul la apa. Este o mare diferenta fata de prima zi. Miscarile de padelare mi se par naturale, caiacul inainteaza lin pe apele linistite, fara un fir de vant care sa disturbe oglinda apei. Fac o tura singur pe un canal apropiat si imi dau seama ca nu mai am nevoie de vesta de salvare (nu recomand acest lucru, mai ales pentru cei care nu stiu sa inoate prea bine).
Intram pe un mic lac apropiat locului de campare. Se vede cam asa (click pe poze pentru a le viziona la dimensiunea initiala):
Dam navala cu totii in micul lac:
Cineva trebuie sa faca si poze, in cazul de fata, Viorel
Altii apasa acel buton de “Enjoy” si obtin maximum posibil din timpul petrecut aici:
Ma retrag intr-o margine de lac si observ un Nufar care imi face cu ochiul, numai bun pentru o fotografie de desktop de windoze. In drum spre subiect, dau peste un cuib de pasare parasit, cu ceva victime ramase in urma. Incerc sa-mi imaginez drama petrecuta aici, dar imi dau seama ca asta e natura, totul se naste si apoi moare.
Iata si Nufarul:
Pornim mai departe pe Canalul Litcov spre punctul unde se va face pauza de pranz. Eu si Dan ne separam un pic de grup si intram pana pe Lacul Potcoava de Sud. Intrarea din Litcov pana in lac este un loc feeric, salcii cazute, vegetatie abundenta. Exact la intrare in lac apa este limpede si cateva marlite (stiuci) isi fac simtita prezenta. Ahhhh!!! Undita pe care am luat-o cu mine (impreuna cu permisul de pescuit vizat de la ANPA – aici ar fi o istorie intreaga de povestit cum l-am obtinut) este intr-un sac impermeabil la care nu am acces, asa ca ma rezum sa admir plescaiturile la suprafata apei impreuna cu paznicul locului:
Parasim Lacul Potcoava si tragem serios sa-i ajungem pe ceilalti. Facem cateva “liniute” cu caiacele sa vedem care e mai rapid. Caiacul stock din polipropilena al lui Danutz versus caiacul din lemn si fibra de sticla (Little Nemo) construit de Viorel. In fotografie nu sunt eu (este Marian), dar el merge cu un Little Nemo identic cu cel cu care am mers si eu.
Observam un adapost interesant, banuiesc ca este improvizat dintr-o fosta cabina a unei ambarcatiuni mari:
Locul pentru pranz este un mic grind cu o coliba pescareasca, singurul loc ramas uscat in zona, in rest totul este inundat. La masa am avut orez fiert (pilaf) impreuna cu o conserva de carne. Yummy !!!
In timpul mesei, un pescar vine la noi si ne tine de vorba. Ii oferim un Radler (bere cu lamaie, sau lamaie cu un pic de bere). Este prietenos si trotilat, ne apostrofeaza ca de ce nu avem bere “deaia buna” ??!! ne lasa sa mancam in pace si se duce in treaba lui.
Dupa masa de pranz hoinarim o vreme pe Litcov, apoi dupamiza intram pe Canalul Suez, unde trebuie sa montam tabara pentru a doua noapte.
Celalalt Viorel si Mihai:
Marcela si Jiri:
Suntem asteptati la locul de campare (Viorel a ajuns mai devreme si ne-a pregatit o surpriza):
Iata si produsul final, nume de cod “Adunare Generala”. O mancare bazata numai pe legume, din care am mancat 3 portii la fel ca cele din imagine. Recunosc ca la cat eram de infometat dar si la cat de buuunaaa a fost, ar mai fi incaput …dar m-am gandit si la ceilalti :D:D:D
Poza de grup, in timpul mesei:
Tabara este montata, drapelul arborat regulamentar pe o padela infipta in nisip:
Avem cazare la un hotel cu un miliard de stele, iar pentru ca am ajuns devreme, avem timp pentru o baie in Canalul Suez, dar si timp pentru a ne aduna gandurile.
Studiem traseul parcurs pana acum, dar si ce zone urmeaza a fi explorate:
Ceva treburi gospodaresti:
Admiram fauna de pe malul canalului, ceva melci si lipitori:
La ceas de seara tabara este survolata de cativa pelicani:
Se lasa noaptea si facem un foc din lemnele aduse cu caiacele pana in tabara:
Deoarece incepe sa bata un vanticel placut, nu suntem deloc onorati de prezenta tantarilor. Asa ca in liniste, dupa ce ultimele flacari se sting, ne retragem fiecare la cortul nostru cu sufletele implinite. Urmeaza o zi deosebita, continuarea in episodul urmator.
Traseul parcurs in ziua a doua:
Comentarii recente