Pescar Hoinar in Romania

La pescuit in cautarea inspiratiei…
  • Contact
  • Pescar Hoinar

You are browsing the Blog for Delta Dunarii.

Turul Dobrogei de Nord pe biciclete – 2017 – Partea 1

Iunie 26, 2017 in Biciclete, Delta Dunarii, Dobrogea

Dobrogea inseamna vechi (muntii cei mai batrani din tara noastra), inseamna nou (Delta Dunarii si aluviunile aduse din toata Europa), inseamna greu (vant + dealuri) – biciclistii stiu despre ce vorbesc, inseamna istorie, inseamna frumos….ca sa nu o mai lungesc…o singura expresie e de ajuns: “le are pe toate” :)

De prin iarna, mai exact de Sfantul Ioan , am lansat intrebarea catre Laura si Florin, cei mai biciclisti dintre prietenii nostri. Turul Dobrogei de Nord, pe biciclete. Am trasat un traseu, am impartit toti kilometrii pe etape si cam asta a iesit:

Draft_v1

Ce a iesit la final, cu mici ajustari, arata cam asa:

Cycle Route 3856914 – via Bikemap.net

Aproximativ 400 de km de distractie :)
Traseul pe zile este cam asa:
Ziua 1: Navodari – Jurilovca
Ziua 2: Jurilovca – Enisala – Dunavatul de Jos
Ziua 3: Dunavatul de Jos – Tulcea – Luncavita
Ziua 4: Luncavita – Baia
Ziua 5: Baia – Cheile Dobrogei – Navodari

Am tot amanat ziua plecarii, calcule, concedii, din nou amanari…pana cand, intr-un final, a venit: 4 Iunie 2017.

Pana la a descrie cum a fost plecarea, vreau sa zic ca nu degeaba ziceau personajele din Operatiunea Monstrul ca “in fond si la urma urmei, pregatirile sunt totul”.  Nu e chiar asa, mai este si partea cea mai interesanta din timpul calatoriei.  Liste peste liste, redus mormanul de bagaje la strictul necesar, redus inca o data…pana am reusit sa avem tot ce ne trebuie in bagaje. Cazarile, au fost peste tot la pensiune si hotel, rezervate pe booking sau vorbind direct cu proprietarii.

Startul nu s-a dat clasic, cu plecare pentru toata lumea din acelasi loc…de fapt..locul a fost acelasi…timpii de plecare au fost diferiti, eu si Kmy plecand mai devreme, am rulat foarte incet de la Navodari pana la Mihai Viteazu, Laura si Florin ajungandu-ne in pauza de pranz.

Dimineata la 7:00, la Navodari, intr-o benzinarie. Poza facuta de amicul nostru Dragos, cu care ne-am intalnit fix la plecare. Ce sa mai zic? Lumea este foarte mica, mai ales la Navodari.

_DSC8524

Dupa ce am pierdut cu folos o ora impreuna cu Dragos, am pornit mai departe. Dupa ce treci de Rafinaria Rompetrol, Corbu cu ai lui pescari pusi pe treaba (nu le-am urat nici o bafta, am trecut linistiti pe langa ei) si intersectia care te trimite spre plaja de la Vadu, adevarata feerie se dezvaluie. Pur si simplu Dobrogea, asa cum imi place mie, asa cum mi-am imaginat-o cand m-am gandit la tura asta, la inceputurile ei. Traficul auto aproape ca dispare, mai raman doar cateva masini de prin satele pierdute in lungul drumului (Sacele,  Histria, Sinoe, etc) .

Primele dealuri apar in calea noastra….ma gandesc un pic cu groaza la ce urmeaza. Dar surpriza, spatele #rezista :) Apasam butonul de Enjoy si atat, nimic altceva. Este de ajuns.

!!! Click pe poze, pentru o vizualizare la dimensiunea reala.

_DSC8527

Si o fotografie cu calutii nostri, bicicletele, avand acelasi fundal:

_DSC8531

Facutul pozelor cu lanul impanzit de Mac, este sport national :) O intamplare interesanta, cand urcam dealul de la Baia. Ruland incet, am avut timp sa surprindem un dialog, intre ceva paznici ai unui lan de cereale si fotografii de ocazie, niste doamne. Fiind parcare auto in punctul respectiv, foarte multa lume care calatoreste cu masina opreste si fotografiaza. Asta nu e rau, dar multi intra in lan, contribuind la crearea unei poteci din ce in ce mai largi, implicit ducand la distrugerea culturii. Domnii paznici aveau cuvintele la locul lor,  politicos cereau doamnelor sa paraseasca lanul, raspunsul fiind neaos si adaptat cam la tot ce se intampla in jurul nostru in ultima vreme: sa vina paznicul cu actele, sa demonstreze ca e proprietate privata…si mai ales, sa demonstreze ca e a lui. csf ? csmz ? (ce sa mai zic?) Nai csf, ncsmz. Parca ziceau altfel unii prin vest…dar alea sunt doar filme ?!

Zona generatoare de conflicte:

IMG_6966

Coborand spre Istria:

_DSC8550

Cum se coboara corect :)

_DSC8555

_DSC8579

Trecem cu entuziasm prin Istria:

IMG_6910

Dupa localitatea Baia, parasim cei 2 km parcursi pe DN-ul dintre Constanta si Tulcea si facem dreapta catre Jurilovca.

La Ceamurlia de Jos, o intalnire interesanta, langa un stadion cu nocturna – ceva lucrare cu fonduri Europene –  tribune si tot ce trebuie – banuiesc ca de asta aveau cea mai mare nevoie locuitorii din satul ala.

IMG_6976

Ajungem la Jurilovca, unde gazdele ne asteapta cu masa pusa. De foame, nici macar nu mai zambim la poza :)

IMG_7008

Felul principal, se numeste Malasol:

IMG_7006

Repede o poza, pana nu mancam tot:

_DSC8614

Dupa ce punem burtile la cale, la ceas de seara, dam o raita prin micul port care e fix langa pensiune, port amenajat se pare de curand (ma refer la ultimii ani), eu nu-l stiam asa :)

_DSC8617

Amintire…cam asta e ce a ramas de pe vremuri:

_DSC8616

La Albinuta era inchis. Dar nu asta era problema, ci frunzele de Nuc puse la manerul usii. In acelasi fel era decorata toata biserica, bonus ceva iarba/fan/otava intinsa pe la intrari si pe sub ferestre. A doua zi erau Rusaliile, obiceiul fiind mai mult decat sigur relationat cu aceasta sarbatoare. Poate ne lamureste si pe noi cineva in privinta asta :)

 _DSC8621

Plecam a doua zi din Jurilovca, dupa ce ne luam ramas bun de la gazde si facem o poza de grup. Entuziasmul este la el acasa :)

_DSC8624

Numarul masinilor care circula pe sosea tinde spre zero, asa ca avem timp sa ne mai jucam cu fotografiile:

_DSC8630

Si concursul de sarituri sincron pe soseaua dintre Jurilovca si Salcioara:

_DSC8633

Enisala, here we come:

IMG_7071

Cetatea Enisala in toata splendoarea ei:

_DSC8642

Paznicul cetatii:

IMG_7111

De la Enisala, ne indreptam spre Sarichioi. Avem parte de o pizza delicioasa si cateva beri (fara alcool, daaa ???), toate acestea fiind de ajuns pentru a ne reface fortele pana la Dunavatul de Jos, destinatia noastra.

IMG_7134

De la Sarichioi, ne indreptam spre Murighiol. Avem parte de tot ce e mai frumos in Dobrogea:

IMG_7137

IMG_7088

Energie verde:

IMG_7173

Cum se face un selfie corect. Cu tot cu batz de selfie si formatia “The Selfies”:

IMG_7041

Exersam mersul in formatie:

_DSC8662

Inca o poza de grup, regizata, inainte de Murighiol. Inainte de realizarea pozei refuzam politicos, in limba romana, un cetatean cu Audi – care s-a intros brusc dupa ce a trecut de noi – si ne oferea cu insistenta, intr-o engleza unica, urmatoarele: “camping, trip boat, camping, trip boat” :)

_DSC8677

Ultima grupare, inainte de a intra in Dunavat. O remarca a unui copil mia ramas la suflet. Mergand foarte incet prin sat, copilul s-a desprins de langa mamica lui…si alergand pe langa noi, ne striga: “Salut Aventurieri !!!!!” :)

IMG_7219

Ajungem la pensiune, strangem bicicletele, mancam si … la somn toata lumea :) Gazdele ne-au lasat in pace dupa cateva vorbe schimbate. Se pare ca in Delta nu esti asa interesant daca nu te plimbi cu barca :) Mai bine pentru noi, avem timp sa curatam linistiti bicicletele si sa le pregatim pentru a doua zi.

_DSC8678

Delicios:

IMG_7244

Urmeaza etapa regina a Turului Dobrogei de Nord: Dunavatul de Jos – Luncavita. Peste 100 de km presarati cu dealuri, mai ales cel de la Somova :)

Tags: Biciclete, Delta Dunarii, Dobrogea
1 Comment »

Patru zile in caiac prin Delta Dunarii – Episodul 3

Iulie 13, 2014 in Caiac, Delta Dunarii

Sau un fel de “Trash the Shirt” :)

Dupa o seara cu povesti imprejurul focului, cazare la hotelul cu un miliard de stele si tantari aproape deloc (un pic de vant a fugarit si mama tantarilor), urmeaza o noua zi minunata.

Jiri cel matinal:

_DSC1671

Locul de campare de pe Canalul Suez mi s-a parut cel mai fain, dar inca nu stiam ce aveam rezervat pentru seara urmatoare. Pana acolo si atunci, aveam o zi intreaga in fata, de aceea, fiecare minut dintr-o astfel de expeditie trebuie savurat si trait la maxim.

Dimineata se scurge regulamentar, servim micul dejun, ne dezmortim la cate o cafea. Nu ne grabim deloc, avem timp berechet sa ajungem la urmatorul loc de campare.

Planuiesc sa scriu un articol mai detaliat in ceea ce priveste echipamentul si mancarea intr-o astfel de expeditie. Ceea ce vedeti aici in continuare, este o camasa folosita la un eveniment important din viata mea in anul 2008, de aici si aluzia cu “trash the shirt” :).  Pentru ca o camasa larga cu maneca lunga te apara de soarele arzator mai bine decat orice crema cu factor de protectie, am folosit numai asa ceva in aceasta excursie.

Si daca tot avem camasa de la evenimentul special, Viorel improvizeaza cu ceva banda adeziva de culoare neagra si o punem de un papion elegant. Sa fim seriosi, a mai vazut Delta Dunarii asa ceva?

The making of:

DTR-00119

Sedinta Foto in soarele de dimineata:

DTR-00124

DTR-00129

Poate ca euforia imbracarii cu camasa alba sau faptul ca in noaptea care tocmai a trecut m-am odihnit cum nu am mai facut-o demult, am pornit pe Canalul Suez spre Canalul Perivolovca intr-un ritm nebun. La un moment dat, mi-am dat seama ca ceilalti sunt mult in urma si va trebui sa-i astept. Nu ma simteam obosit deloc, iar “alergarea” asta de dimineata mi-am dat seama ca ma bine-dispune.

Am oprit la intersectia celor doua canale si am fotografiat cativa membri ai grupului (nu neaparat in ordinea sosirii):

Marian

_DSC1706

Jiri si Marcela

_DSC1714

Dan

_DSC1722

Lusiana

_DSC1726

Viorel

_DSC1717

Dupa regrupare pornim mai departe pe Garla Perivolovca. Traficul barcilor cu motor a crescut, deoarece este weekend si au aparut ceva turisti in zona.

Intram pe Lacul Chiril, dar suntem practic busculati de cateva ambarcatiuni motorizate care cara turisti pana pe lac. Admiram un pic o padure de Nuferi, ceva radacini subacvatice si plecam mai departe, iesim din lac si ne continuam drumul.

Fiecare merge in ritmul lui, asa ca ne rasfiram pe o distanta destul de considerabila. Raman la un moment dat singur si am parte de o intamplare inedita.

In dreptul unei colibe pescaresti sunt ajuns de catre doua barci (la marime erau cam cat o Laguna 535) cu motoare puternice (150 cai frumosi). Barcile erau populate cu cate 4 indivizi, eu i-am catalogat de tip LBP (Low brain power) mai ales din cauza expresiei fetelor. Sigur nu erau localnici, nu am reusit sa-mi dau seama de unde erau si ce cautau pe acolo. Barcutele si motoarele pareau destul de noi, iar indivizii prezentau deficiente in manevrearea lor corecta.  Dupa ce le-am facut semn sa incetineasca, altfel nu aveau de gand sa faca asta…si mi-ar fi umplut caiacul cu apa, una dintre barci a vrut sa acosteze la coliba pescareasca in dreptul careia ma aflam. In momentul cand au atins malul, un potop de injuraturi a inceput sa se reverse asupra lor de la pescarul care probabil detinea locul respectiv. Stiu doar ca indivizii nu ziceau nimic, dar cum pescarul continua potopul de injuraturi si se indrepta amenintaror spre locul unde acostau, au bagat rapit in “reverse” si dusi au fost. Din nou, nu au mai tinut cont ca trebuie sa incetineasca….pe aici ti-e drumul. Cat s-a petrecut scena, nu am mai padelat…la un moment dat chiar m-am intors sa pun caiacul perpendicular pe valurile formate de barca. In schimb, potopul de injuraturi a continuat minute bune….pe masura ce ma indepartam auzeam noi si noi expresii. Mi-am dat seama ca sunt avansat pana la genunchiul broastei in ale injuraturilor, omul ala avand un repertoriu extrem de bogat. Practic, nimic nu se repeta, fiecare injuratura era unica :)

Lasand in urma injuraturile, ajungem la locul de servit pranzul. Tot o coliba pescareasca, de data asta incuiata. Nimeni in zona, asa ca zabovim aproape o ora in locul respectiv.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Nivelul crescut al apei a limitat spatiul pe care ne putem desfasura. In timpul mesei, admiram o familie de serpi (asa banuiesc…find unul mare si multi mai mici, toti aia mici fiind egali in dimensiuni):

DTR-00135

Inainte sa ajungem la urmatorul loc de campare, avem parte de o aventura de nedescris. Trecem printr-o padure inundata, o gramada de vegetatie (mie imi place sa spun ca merg prin salata), o padure de stuf. Prin locul ingust, in stuf, e mai greu cu padelatul si trebuie sa te descurci cum poti.  Oricum ar fi, distractia e maxima.

Iata un mic filmulet de la Mihai:

Trecem de stuf si de salata si ajungem la locul de campare. ca sa fiu mai exact….e undeva “in the middle of nowhere”. Apropo de locuri de campare si trasee, ele pot sa nu fie exacte. Datorita unor setari pe care le-am facut la inceput in GPS, nu am putut inregistra in fiecare zi traseul. Dar anumite puncte cheie le-am salvat, iar traseul este desenat pe Google Pamant. Pentru cei care doresc sa foloseasca aceste trasee (puse de mine aici doar pentru orientare) le recomand sa fie atenti, mai ales ca in Delta Dunarii peisajul se poate schimba de la o zi la alta. De exemplu, vine un plaur, astupa o intrare intr-un lac (ceea ce am si patit cu cativa ani in urma) si ai de ocolit o vesnicie pana in punctul unde vroiai sa ajungi initial. Ce este si mai importanta, este ca asemenea excursie se poate face doar impreuna cu cineva care a mai mers prin locurile respective, care stie sa citeasca zona si care te poate indruma. Altfel, o exccursie prost planificata, se poate transforma intr-un cosmar, sau chiar o lupta pentru supravietuire.

Pentru ca toata lumea e obosita de la caldura si pentru ca mai e mult pana se lasa soarele jos, avem timp berechet de o mica siesta inainte de a monta tabara, la umbra unei salcii gigantice:

_DSC1728

Mie nu-mi este deloc somn si plec un pic in recunoastere. Suntem pe un grind unde nu cred ca au mai calcat oameni de cel putin 10 ani. Wow!!! Ma indepartez de grup cateva sute de metri. Trag o sperietura groaznica, la cativa centimetri de mine, in vegetatia abundenta statea ascunsa o femela de fazan. Din intamplare m-am oprit langa ea. A sarit dand din aripi si strigand cat o tinea pliscul. Va dati seama ca mi-a sarit inima din loc…dupa cateva secunde mi-am adus aminte de faza asta cu porcii de acum cativa ani.

Mi se pare ca zaresc un fel de poteca formata in vegetatia inalta si cu toate ca locul nu pare calcat de om, se distinge destul de clar. Terenul devine un pic mai nisipos si se vad clar urme de porci mistreti. Deci se rezolva si misterul acelei carari.

Urme de mistret pe carare:

_DSC1730

Si confirmarea, locul de scaldat si tolanit in noroi. Sa mai zica careva ca nu e bine sa fii porc:

_DSC1732

Aproape de locul unde toti isi fac siesta, gasesc ramasitele astea. Banuiesc ca sunt de cal, locul avand urme clare ca ar fi frecventat de aceste animale nobile.

_DSC1733

De altfel, intregul loc este botezat “La Cai”.

Dupamiaza se scurge linistita, montam tabara si ne pregatim pentru o seara imprejurul focului.

Cortul nostru, steagului lui Viorel:

_DSC1760

Vine seara, avem din nou cazare la hotelul cu un miliard de stele. Ce te faci…ca suntem supra-cazati impreuna cu tantarii. Toti tantarii, da da. NU cred ca mai erau altii in lume la ora aceea, se adunasera toti acolo. Sa ne rupa pe noi. Prin pantalonii grosi, prin Polar si tricou (nu credeam ca pot sa patrunda asa..prin doua straturi de haine….dar uite ca se poate). Am facut foc, iar imprejurul focului ne-am asezat noi. In spatele nostru..cred ca erau aprox 20 de spirale fumegande…spirale dealea care miros/fumega impotriva tantarilor.  Cred ca nici in foc nu scapam de ei. Ne-am chinuit asa o perioada, apoi ne-am indreptat fiecare la locul nostru de dormit. In cort…boierie..nici un tantar…asa ca Somn de voie. Peste noapte, tot am auzit diverse zgomote in zona unde stiam ca era locul de foc. Mi-am dat seama ca e unul dintre colegi, asa ca nu m-am impacientat. Cand ne-am trezit, aveam sa gasim asta:

_DSC1769

Viorel intretinuse focul toata noaptea, consumase toate lemnele..si dormise langa foc. M-am intrebat instant, oare cat sange a donat omul asta in cursul noptzii? L-au lasat tantarii sa doarma macar o ora? Oricum as fi luat-o, nu am ce zice, curajos om. Respect !!!

Era dimineata ultimelei zile petrecute in caiac in Delta Dunarii, zile petrecute intr-o companie placuta. Pe aceasta cale le transmit un mare MULTUMESC!!! tuturor care au participat si au facut acest lucru posibil. De la fiecare am invatat cate ceva si sper ca si eu mi-am adus contributia cat de cat la aceasta excursie.

Cu proviziile pe terminate, tabara ridicata, ne indreptam incet-incet spre Dunavatul de Jos, punctul final al calatoriei noastre. Restul turistilor parca au intrat in pamant (sau sub apa) asa ca avem parte de liniste pana la Bratul Sfantu Gheorghe. Asa ca o punem de o poza de grup, cred ca e una din cele mai reusite fotografii din aceasta expeditie.

NIK_3872

La intrarea pe bratul Sf. Gheorghe ne oprim si o punem de o baie in Dunare. Apa curge repede, curentul e puternic, dar noi suntem opriti pe un imens banc de nisip, momentan acoperit cu apa aproximativ 30-40cm. Dupa baie, pornim pe canalaul Dunavat spre gazda care ne asteapta in localitate cu masa pregatita. Exersez impreuna cu cei doi Viorei mai multe traversari ale Dunarii in plin curent. Cine stie…poate la TID, poate altcandva..vor folosi invatamintele de aici. Cu ocazia asata am afalat si eu ce e ala un Eddy. Asta dupa ce era sa rup cateva undite ale unor oameni care pescuiau linistiti la confluenta canalului cu bratul principal…dar care si-au dat seama de nevolnicia mea. Imi cer scuze inca o data ca au fost intelegatori cu mine….sau poate m-au injurat doar in gand.

Ajungem la masini si la gazda care ne asteapta cu Saramura de peste pe masa.

Pofta Buna!!!

_DSC1792

Traseul din ultimele doua zile:

Route 2,695,880 – powered by www.bikemap.net

Si pentru ca acum avem burta plina, iata si cateva concluzii:

- Aia cu “Jur ca nu mai merg in delta decat Singur” se aplica mai mult in cazul pescarilor (pana acum nu am avut problema asta). Am avut parte de o companie extrem de placuta, un grup de Nota 20, oameni unul-si-unul.

- NU mergeti intr-o excursie de acest tip decat insotiti de persoane care stiu ce fac, care au mai experimentat acest tip de turism si pe ajutorurl carora va puteti baza oricand.

- traseele sunt desenate de mine, reprezinta in principiu zonele pe unde am umblat. Inregistrarile facute de GPS erau mult mai alambicate, au fost portiuni unde ne-am intors, invartit, etc. Locurile de campare se pot schimba in functie de cotele apelor, modificari bruste ale lacurilor/canalelor, asa ca nu e sigur sa va bazati fix pe ele. Inca o data, daca folositi informatiile de traseu si locuri de campare, le folositi pe propria raspundere.

- Recomand cu mare caldura echipa Enot (Viorel si Lusiana), echipa care a facut posibila aceasta tura de neuitat. Caiacul “Little Nemo” mi-a facut cu ochiul si cred ca a fost inceputul unei prietenii frumoase.

Inchei acest articol cu gandul la tura urmatoare (poate in August :)) si cu inca doua fotografii de grup, la fel, unele din cele mai reusite.

NIK_3460

NIK_3819

Tags: Caiac, Canoe, Delta Dunarii
No Comments »

Patru zile in caiac prin Delta Dunarii – Episodul 2

Iunie 20, 2014 in Caiac, Delta Dunarii

Dupa o cina copioasa, un timp de calitate petrecut alaturi de oameni deosebiti si o noapte fara incidente, dimineata ne-am trezit in sunete de pasari, zgomot de fond generat de catre cohortele de brotaci si un rasarit fantastic. Ce poate fi mai frumos de atat?

Cam asa ceva se vedea din usa cortului pe care l-am impartit cu Dan pe toata durata expeditiei:

Prefer sa-i spun “The morning view :)”:

DTR-00045

 

Servim micul dejun si sunt primul care lanseaza caiacul la apa. Este o mare diferenta fata de prima zi. Miscarile de padelare mi se par naturale, caiacul inainteaza lin pe apele linistite, fara un fir de vant care sa disturbe oglinda apei. Fac o tura singur pe un canal apropiat si imi dau seama ca nu mai am nevoie de vesta de salvare (nu recomand acest lucru, mai ales pentru cei care nu stiu sa inoate prea bine).

 Intram pe un mic lac apropiat locului de campare. Se vede cam asa (click pe poze pentru a le viziona la dimensiunea initiala):

_DSC1530

Dam navala cu totii in micul lac:

_DSC1545

Cineva trebuie sa faca si poze, in cazul de fata, Viorel :)

_DSC1550

Altii apasa acel buton de “Enjoy” si obtin maximum posibil din timpul petrecut aici:

_DSC1558

Ma retrag intr-o margine de lac si observ un Nufar care imi face cu ochiul, numai bun pentru o fotografie de desktop de windoze. In drum spre subiect, dau peste un cuib de pasare parasit, cu ceva victime ramase in urma. Incerc sa-mi imaginez drama petrecuta aici, dar imi dau seama ca asta e natura, totul se naste si apoi moare.

_DSC1566

Iata si Nufarul:

_DSC1571

Pornim mai departe pe Canalul Litcov spre punctul unde se va face pauza de pranz. Eu si Dan ne separam un pic de grup si intram pana pe Lacul Potcoava de Sud. Intrarea din Litcov pana in lac este un loc feeric, salcii cazute, vegetatie abundenta. Exact la intrare in lac apa este limpede si cateva marlite (stiuci) isi fac simtita prezenta. Ahhhh!!! Undita pe care am luat-o cu mine (impreuna cu permisul de pescuit vizat de la ANPA – aici ar fi o istorie intreaga de povestit cum l-am obtinut) este intr-un sac impermeabil la care nu am acces, asa ca ma rezum sa admir plescaiturile la suprafata apei impreuna cu paznicul locului:

_DSC1583

Parasim Lacul Potcoava si tragem serios sa-i ajungem pe ceilalti. Facem cateva “liniute” cu caiacele sa vedem care e mai rapid. Caiacul stock din polipropilena al lui Danutz versus caiacul din lemn si fibra de sticla (Little Nemo) construit de Viorel. In fotografie nu sunt eu (este Marian), dar el merge cu un Little Nemo identic cu cel cu care am mers si eu.

_DSC1540

Observam un adapost interesant, banuiesc ca este improvizat dintr-o fosta cabina a unei ambarcatiuni mari:

DTR-00061

Locul pentru pranz este un mic grind cu o coliba pescareasca, singurul loc ramas uscat in zona, in rest totul este inundat. La masa am avut orez fiert (pilaf) impreuna cu o conserva de carne. Yummy !!!

_DSC1589

In timpul mesei, un pescar vine la noi si ne tine de vorba. Ii oferim un Radler (bere cu lamaie, sau lamaie cu un pic de bere). Este prietenos si trotilat, ne apostrofeaza ca de ce nu avem bere “deaia buna” ??!! ne lasa sa mancam in pace si se duce in treaba lui.

Dupa masa de pranz hoinarim o vreme pe Litcov, apoi dupamiza intram pe Canalul Suez, unde trebuie sa montam tabara pentru a doua noapte.

Celalalt Viorel si Mihai:

_DSC1536

Marcela si Jiri:

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Suntem asteptati la locul de campare (Viorel a ajuns mai devreme si ne-a pregatit o surpriza):

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Iata si produsul final, nume de cod “Adunare Generala”. O mancare bazata numai pe legume, din care am mancat 3 portii la fel ca cele din imagine. Recunosc ca la cat eram de infometat dar si la cat de buuunaaa a fost, ar mai fi incaput …dar m-am gandit si la ceilalti :D:D:D

DTR-00088

Poza de grup, in timpul mesei:

_DSC1663

Tabara este montata, drapelul arborat regulamentar pe o padela infipta in nisip:

DTR-00096

Avem cazare la un hotel cu un miliard de stele, iar pentru ca am ajuns devreme, avem timp pentru o baie in Canalul Suez, dar si timp pentru a ne aduna gandurile.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Studiem traseul parcurs pana acum, dar si ce zone urmeaza a fi explorate:

DTR-00083

Ceva treburi gospodaresti:

_DSC1615

_DSC1623

Admiram fauna de pe malul canalului, ceva melci si lipitori:

_DSC1701

_DSC1697

La ceas de seara tabara este survolata de cativa pelicani:

_DSC1680

Se lasa noaptea si facem un foc din lemnele aduse cu caiacele pana in tabara:

DTR-00104

Deoarece incepe sa bata un vanticel placut, nu suntem deloc onorati de prezenta tantarilor. Asa ca in liniste, dupa ce ultimele flacari se sting, ne retragem fiecare la cortul nostru cu sufletele implinite. Urmeaza o zi deosebita, continuarea in episodul urmator.

Traseul parcurs in ziua a doua:

Route 2,658,363 – powered by www.wandermap.net

Tags: Ambarcatiuni, Caiac, Canoe, Delta Dunarii, Dobrogea, Rasarit in Delta Dunarii
1 Comment »

« Older Entries

Articole recente

  • Turul Dobrogei de Nord pe biciclete – 2017 – Partea 2
  • Turul Dobrogei de Nord pe biciclete – 2017 – Partea 1
  • Concurs de pescuit la Hermes Peris 2015
  • Summer time
  • Patru zile in caiac prin Delta Dunarii – Episodul 3

Pescar Hoinar on Facebook

Comentarii recente

  • Ancutza în Turul Dobrogei de Nord pe biciclete – 2017 – Partea 1
  • Claudia în Patru zile in caiac prin Delta Dunarii – Episodul 2
  • Claudia în Patru zile in caiac prin Delta Dunarii – Episodul 1
  • admin în Patru zile in caiac prin Delta Dunarii – Episodul 1
  • Valyk în Patru zile in caiac prin Delta Dunarii – Episodul 1

Categorii

  • Amintiri (10)
  • Biciclete (27)
  • Caiac (4)
  • Delta Dunarii (28)
  • Diverse (6)
  • Dobrogea (2)
  • Marea Neagra (1)
  • Moto (2)
  • Munte (14)
  • Pescuit, Natura, Aer Liber (54)

Etichete

Ambarcatiuni Biciclete Caiac Canoe Catch & Release Dambovita Delfini Delta Dunarii Diverse Dobrogea Fagaras Flori IT Marea Captura Marea Neagra Mila 23 Moto Munte Padure Padurea Letea Pasari Pescar Hoinar in Romania Pescuit Pescuit Delta Dunarii Pisici Porci Prima Evadare Rasarit in Delta Dunarii Retete Salamandra Sulina Valea Cernei Valea Lotrului

Calendar

Martie 2023
L Ma Mi J V S D
« Dec    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Meta

  • Autentificare
  • RSS articole
  • Comentarii RSS
  • WordPress.org
  • Top


Pescar Hoinar in Romania is proudly powered by WordPress. Theme developed by Themekraft.